PRINCIPII DE FUNCTIONARE, CLASE DE PRECIZIE SI VERIFICAREA METROLOGICA PENTRU APOMETRE

1. Notiuni generale despre apometre

Un apometru este un dispozitiv de masurare utilizat pentru determinarea cantitatii de apa consumate intr-o locuinta, cladire sau spatiu industrial. Acesta este montat pe instalatia de alimentare cu apasi are rolul de a inregistra volumul de apacare trece prin conductaintr-o anumitaperioadade timp. Valorile masurate sunt exprimate, de regula, in metri cubi (m³) si sunt utilizate pentru calcularea costurilor de consum.

Apometrele sunt folosite atat pentru apa rece, cat si pentru apa calda, fiecare tip fiind construit pentru a functiona in conditiile specifice de temperatura. Utilizarea unui apometru verificat metrologic asigura o facturare corecta si transparentaa consumului de apa.

2. Principiul de functionare al unui contor apa

Majoritatea apometrelor utilizate in instalatiile casnice functioneazape un principiu mecanic. Apa care trece prin apometru pune in miscare un element mobil aflat in interiorul acestuia, de obicei o turbina sau o roatacu palete. Miscarea este transmisa catre un mecanism de numarare, care transforma rotatiile in volum de apa consumat.

Cu cat debitul de apa este mai mare, cu atat mecanismul se roteste mai rapid, iar valoarea afisata creste proportional. Afisajul indica metri cubi intregi si, in unele cazuri, subdiviziuni ale acestora.

Exista si apometre electronice sau cu citire la distanta, care utilizeaza senzori pentru detectarea debitului, insa principiul de baza ramane masurarea volumului de apa care traverseaza dispozitivul.

3. Clasele de precizie ale unui apometru

Clasa de precizie aferenta unui apometru exprima capacitatea acestuia de a masura corect consumul de apa, in limitele erorilor admise de standardele metrologice. Precizia este deosebit de importanta in special la debite mici, unde diferentele dintre clase devin evidente.

3.1 Clasificari traditionale

In trecut, un apometru putea fi incadrat in clasele A, B, C si D, unde clasa A avea cea mai redusa precizie, iar clasa D cea mai buna. Ulterior, s-a introdus clasificarea in Clasa 1 si Clasa 2, clasa 1 fiind mai precisa decat clasa 2. Aceste sisteme sunt inca intalnite in unele documentatii, insa au fost in mare parte inlocuite de un sistem modern bazat pe clasele R.

3.2 Clasele de precizie R (standard modern)

Conform standardelor ISO 4064 si OIML R49, apometrele sunt incadrate si prin intermediul claselor R, care definesc domeniul de functionare si comportamentul apometrului la debite reduse. Clasele R sunt foarte utile pentru a compara sensibilitatea apometrelor, mai ales in cazul consumurilor mici sau pierderilor.

Cele mai intalnite clase de precizie R sunt:

• R40, echivalent aproximativ cu vechea Clasa A, utilizat pentru debite foarte mici si instalatii speciale;
• R80 – R100, echivalent aproximativ cu Clasa B, utilizate pentru instalatii cu cerinte standard de precizie;
• R125, intalnita in aplicatii rezidentiale;
• R160, foarte frecvent utilizata in apartamente, echivalent aproximativ cu Clasa C;
• R200 – R250, pentru situatii cu precizie ridicata si detectarea consumurilor mici, echivalent aproximativ cu Clasa D;
• R315 – R400, folosite in aplicatii speciale sau industriale.

Un apometru poate avea valori diferite ale clasei R in functie de pozitia de montaj, de exemplu montaj orizontal sau vertical, ceea ce trebuie respectat pentru mentinerea preciziei.

3.3 Corespondenta intre sistemele vechi si R

Pentru a intelege mai usor relatia intre clasificarile vechi si noua clasificare R pentru un contor apa:

• Clasa A ≈ R40
• Clasa B ≈ R80–R100
• Clasa C ≈ R160
• Clasa D ≈ R250

Aceasta corespondenta este orientativa si ajutala interpretarea specificatiilor apometrelor mai vechi sau mixte.

4. Factorii care influenteaza precizia unui apometru

Precizia unui contor apa este influentata de mai multi factori, printre care debitul de apa, constructia mecanismului intern, pozitia de montaj, calitatea apei si uzura in timp. La debite foarte mici, diferentele dintre clasele de precizie devin mai evidente.

Impuritatile din apa, depunerile de calcar sau particulele solide pot afecta functionarea mecanismului intern si pot reduce sensibilitatea apometrului. De asemenea, montajul incorect sau utilizarea indelungata fara verificare poate conduce la erori de masurare.

5. Verificarea metrologica pentru un apometru

Verificarea metrologica reprezinta procedura prin care se confirma faptul ca apometrul functioneaza in limitele de eroare admise de legislatia in vigoare. Aceasta este obligatorie pentru ca valorile masurate sa fie recunoscute legal.

In Romania, periodicitatea verificarii metrologice este stabilita astfel:

- se verificala fiecare 4 ani pentru aceste apometre apa calda

- se verifica, de regula, la 5–7 ani, in functie de reglementarile aplicabile si de specificatiile producatorului pentru aceste apometre rece